Tu vii??? Am fost întrebată…Normal!!!
Când îţi place ceva, nimic nu-ţi umbreşte plăcerea. În joc nu e doar plăcerea, ci şi conştiinţa plăcerii. Dacă renunţi, e ca şi cum ţi-ai înşelat pasiunea. Şi am pornit spre tărâmul faptelor, prin ploaie şi gânduri.
Printre picături se ivea mulţimea şi parcă era scoasă dintr-un borcan hilar, toţi zâmbeau. Nu ştiam dacă era efectul pre stres sau pur şi simplu plouase cu glume! Era vuiet în minţile tuturor, extaz şi pasiune.
Toată echipa NoStress muncea de zor la organizare.
Îi vedeam cum formează şiruri ca să aducă baxurile de apă cât mai repede. Parcă voiam să merg să dau o mână de ajutor, dar m-am menajat :). Cu toţii se ajutau între ei. Ploaia uneşte oamenii.
S-a dat startul şi mâinile au început să alunece haotic în apă. Timpul trecea greu, doar trebuia să te pierzi, să te faci una cu apa.
Cu roţile pavate de noroi, scrutam şanturile şi gustam din pământ la fiecare pas. 
Râsetele erau în toi, fiecare se credea artist şi mai arunca cu câte o bucată de noroi în tine ca să-ţi îmbogăţească portretul.
Alergarea a fost apogeul. Noroiul atârna greu.
A fost o competiţie cu peripeţii, cu învăţăminte şi multă distracţie! A fost cum trebuie! A fost STRES, ca la final să te simţi NoStress!
La final, a ieşit Soarele care a adus de la sine şi REZULTATELE!