Selfie

De vreo câțiva ani, a-ți face poze singur și a le publica instantaneu pe rețele de socializare a devenit un obicei foarte modern. I-aș spune chiar cool, dar mă tem că termenul a ieșit din uz de ceva timp. De ce a prins atât de repede acest gen de fotografie? Simplu, pentru că rețelele de socializare sunt cel mai bun mod de a te da mare, iar atunci când argumentele convingătoare lipsesc, este foarte potrivit să-ți faci o poză de unul singur și să te lauzi cu o activitate deosebit de banală. Spun asta pentru că într-un selfie primează propria persoană, mai puțin peisajul, iar talentul artistic și mai puțin.

A te fotografia de unul singur nu este o idee nouă. Era practicată și în vremurile anterioare rețelelor de socializare, numai că atunci se practicau fotografiile de cuplu sau de grup și erau menite să adune toată gașca în aceeași fotografie. Era, de fapt, o amintire comună, nu o laudă de sine. Cu toții ne-am înghesuit în fața unui aparat de fotografiat în cele zece secunde până la autodeclanșare fie în vacanțe, fie la chefurile studenției sau în vreo excursie montană. Erau pozele pe care le tipăream mereu în cele mai multe exemplare.

Astăzi, selfie a evoluat. Găsiți tutoriale despre cum se pot aranja posturi mai arătoase, vedetele și-au făcut literă de lege în a publica cel puțin 2-3 pe săptămână, iar Internetul e plin de situații imortalizate prin această tehnică. Există chiar mai multe tipuri de selfie și suporturi rigide pentru telefon sau aparatul de fotografiat, astfel încât fotografia să cuprindă mai mult spațiu. Și astfel, în loc ca prietenii tăi să se bucure de o fotografie de peisaj și să aibă ceva de câștigat din cele 2 secunde folosite pentru vizualizarea ei, se vor alege cu o fotografie a feței tale, aranjată conform tutorialului și în nici un caz spontană, și cu o etichetă a unui loc pe care vor trebui să-l descopere singuri. Asta în cazul în care acțiunea asociată nu este trezirea de dimineață, mersul cu metroul sau spălatul vaselor. Este foarte probabil să fie.

Suntem atât de grăbiți încât ne povestim amintirile în timp ce se întâmplă. Mereu conectați, mereu în priză, mereu în lumina reflectoarelor. Concursul „Fii mai grozav decât prietenii tăi!” se discută acerb în fiecare clipă. Contează mai puțin dacă ne place sau nu amintirea respectivă, important este să o luăm înaintea cuiva. Contează mai puțin dacă suntem sau nu obosiți, important este că am ajuns la scaunul din metrou înaintea cuiva. Suntem doar în căutare de aplauze, nu de momente frumoase.

Foto: looneytunes.wikia.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.