Sanda Marin a publicat prima carte de bucate în 1936. A publicat-o sub pseudonim (Sanda Marin nu este numele ei real) pentru a nu-l face de rușine pe tatăl ei în caz că ar fi fost un eșec. Nu a fost. Ba mai mult, este cea mai de succes carte de bucate românească, reeditată de mai multe ori în ultimii 80 de ani.
Eu am cunoscut-o (cartea, nu pe autoare) în bucătăria bunicii. Bunica avea ediția de vremuri rele, publicată în comunism. Din ediția ei lipseau preparatele franțuzești și germane, pe motiv că sunt capitaliste, și rețetele prea bogate, pe motiv că oricum nu găsești ce-ți trebuie la alimentara. Erau incluse în schimb rețete economice sau adaptate la ce se mai găsea pe rafturi. Chiar și pe acelea bunica le mai adapta o dată pentru că realitatea era mai tristă decât editările Sandei Marin. Dar mie îmi plăcea cartea și îmi plăcea s-o văd pe bunica răsfoind-o (abia se mai țineau foile). Îmi plăcea și cum urmărea lista de ingrediente cu un deget și pufnea nemulțumită: ”Pf, cât zahăr! Noi punem mai puțin că tot bun e.” Și să știți că era.
De Crăciun am primit cadou ultima ediție a cărții de bucate a Sandei Marin. Nu mai este editată de autoare ca edițiile precedente, dar conține un amestec prețios de rețete de vremuri rele și rețete capitaliste, de preparate de răsfăț, cu multe ouă și zahăr, și preparate de făcut cu ce ți-a rămas prin casă. Și uite că-mi prinde bine din nou. Pentru că în cartea Sandei Marin găsești si rețete de sărățele din cartof și rețete de pâine și rețete pentru orice ai prin cămară. Are mai mult de 1000 de rețete, sigur găsești ceva inspirație.
Ce-mi place cel mai mult la cartea Sandei Marin, pe lângă amintirea bunicii, este faptul că orice rețetă lasă loc de interpretare. O ceașcă de lapte, făină cât cuprinde, foc bun sunt doar câteva exemple cu care va trebui să vă descurcați. Astfel, fiecare preparat e unic și în strânsă legătură cu bucătarul. În plus, vă obligă să fiți atenți la ce faceți, prezenți în bucătărie, trup și suflet lângă oală. Este cea mai cruntă și mai bună lecție de gătit pe care am întâlnit-o. Și cum nu știți niciodată ce vremuri mai vin, gătitul e o aptitudine pe care ar fi bine s-o aveți.
Și da. Fiecare pagină miroase a bunica. Fiecare foșnet al hârtiei îmi sună ca vocea ei. De fiecare dată când încerc vreun aluat o fac cu degetul ei. Și în orice rețetă fac pun sufletul amândoura. Cartea de bucate a Sandei Marin nu este doar o listă de rețete. E un pic de istorie.