Despre persoane importante și declarațiile lor

Libertatea de expresie este un drept câștigat cu greu. Prea mulți oameni au murit luptând pentru ca noi să putem să ne rostim fără teamă toate gândurile și opiniile. Dar, datorită lor, astăzi putem spune orice. Ba mai mult, putem să trimitem cuvintele noastre către milioane de alți oameni. Putem fi parte a Ordinului Linguriței lui Amos Oz. Cuvintele noastre pot schimba lumea. Ce nu am sesizat încă este că această putere vine cu o imensă responsabilitate.

Și, din păcate, de responsabilitatea aceasta nu prea ținem cont. Ba mai mult, cu cât avem funcții mai înalte cu atât uităm ce impact puternic au cuvintele noastre. Ego-ul ne întunecă mințile și ne slobozește gura. Vorbim cu emfază, declarând lucruri absurde, doar pentru că putem și pentru că avem ascultători. În decembrie 1989 am luptat pentru libertatea de expresie. Azi trăim isteria expresiei.

Chiar dacă suntem liberi să avem păreri personale, oricât de absurde ne îngăduie mințile noastre, când alegem să le facem publice intervine responsabilitatea colectivă. Lingurița lui Amos Oz este menită unei cauze colective. Dacă lingurița ta ia apă din găleata celorlalți în loc să adauge, mai bine taci. Cu atât mai mult cu cât funcția ta îți deschide multe uși și urechi.

Dacă egoul celui care vorbește este responsabil de vorbele ce-i ies pe gură, ego-ul celor care-l ascultă e responsabil de modul în care îi vor înțelege spusele. Adică o vor lua personal, încrezându-se în titlul care semnează declarația, fără a verifica sursele și veridicitatea celor spuse. Ori dacă tu ești, să zicem, președintele Academiei Române (cea mai sonoră instituție științifică din țară) sau șeful unui institut cu greutate (ca cel de boli infecțioase în vreme de pandemie), atunci cuvintele tale vor fi foarte puțin verificate. Și impactul va fi uriaș.

În acest caz, impactul este un val de emoție negativă, din cele care-ți afectează direct judecata și sănătatea. Din cele care produc ruminație, controversă, discuții aprinse, nesomn, boală. Din cele care te fac să te cerți cu cei apropiați, să arzi mâncarea și să iei decizii proaste. Nu subestimați puterea cuvintelor. Nici distanța la care pot ele ajunge. Mai ales acum, când starea generală de anxietate, nervozitate și atenție la vorbe este la cote înalte.

De cealaltă parte sunt ascultătorii. Încercați să citiți dincolo de titlul și funcția celui care vorbește. E greu, știu, când cei care conduc nu sunt de încredere. Dar, din păcate, oamenii sunt oameni indiferent de funcție. Nu vă pierdeți într-o furie neputincioasă față de un viitor incert. Trăiți prezentul, mirosiți ego-ul altora atunci când îl citiți printre rânduri și nu dați mai departe furie, angoasă și necaz. Nu stricați și somnul altuia dacă ați avut neșansa să-l stricați pe al vostru. Și dacă chiar e să se întâmple ceva cu care nu sunteți de acord, vorbiți atunci, cumpătat, responsabil și fără ură.

Lingurița lui Oz are putere atunci când pun umărul mulți oameni. Vorbele au putere atunci când ajung la mulți oameni și când ei le lasă să intre nefiltrate sau filtrate prost. Libertatea de expresie înseamnă că oricine poate declara orice, dar și că avem libertatea de a-i asculta sau nu. Este o stradă cu două sensuri întotdeauna.

Credit foto Ross Findon on Unsplash

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.