Acceptarea și reducerea risipei alimentare

Panica creată de pandemie a dus la creșterea risipei alimentare și nu numai. Cumpărăm compulsiv, ca tratament pentru anxietate și frustrare, și ne bazăm deciziile pe teamă și poftă, nicidecum pe rațiune. Chiar și în cazul foarte puțin probabil în care magazinele s-ar închide, faptul că am cumpărat acum salată pentru trei luni nu ne va fi de nici un folos. Va ajunge toată la gunoi în câteva zile. Odată ajunsă la gunoi, se va descopune lent și va genera gaze poluante.

Totuși, cei mai mulți dintre români au trecut sau măcar au auzit de lipsa alimentelor din perioada comunistă. Și încă nu au scăpat de acea disperare colectivă de a achiziționa tot ce există în magazin doar pentru că există. Bancurile cu cozile românești din acea perioadă sunt deja legendă. Și nu doar legendă, ci și bine înșurubate în memorie, generatoare de panică și, inevitabil, risipă.

Românul cumpără ca să aibă, nu musai ca să consume. Și nu a învățat încă să cumpere rațional. Cumpără influențat de reclame, de vecini, de ceilalți oameni din magazin. Dacă vede în coșul cuiva 10 produse de același fel se va gândi să ia și el că pare că e de luat sau că se va termina curând. Nu contează că nu-i trebuie. Presiunea de grup este incredibilă.

Dar aceeași presiune de grup și aceeași teamă că vom rămâne fără mâncare ar putea funcționa și în sensul reducerii risipei alimentare. Dacă am vedeam că vecinul colectează deșeurile selectiv și produce puțin gunoi, poate ne vom rușina de pubela noastră care dă pe dinafară și conține și plastice și mâncare și de toate. Dacă am vedea că vecina gătește cât se mănâncă și se laudă că nu a mai aruncat nimic de câteva săptămâni, poate am înțelege că mâncarea stricată nu ajută pe nimeni, ba dimpotrivă, ne strică și mediul.

Așadar, fiți vecinul care nu face risipă, cumpărătorul care pune în coș doar ce-i trebuie și ce știe că va consuma înainte să se strice, publicul care nu înghite reclamele nemestecate și negândite. Și ca să vă fie mai ușor, citiți ce are de spus green-report despre reducerea risipei alimentare. Adăugăm și noi câteva reguli la care am ajuns pe cont propriu:

  • O supă cremă de legume este o soluție foarte bună pentru legume care nu mai arată ca în prima tinerețe. În plus, se păstrează foarte bine la congelator în caz că ați făcut prea multă. De asemenea, puteți congela mere sau dovleac pregătite pentru plăcintă, aluat, fructe proaspete, pătrunjel și alte verdețuri, pâine și multe altele.
  • Bunica nu făcea niciodată mâncare care nu era pe gustul tuturor membrilor familiei. Așa era sigură că mâncau toți și nu se aruncă nimic. Și dacă asta însemna să adapteze rețetele, cu atât mai bine. Dacă n-ați mâncat niciodată mâncare de fasole verde cu cartofi, încercați.
  • La întrebarea ”Ce mâncăm azi?” se răspunde începând cu ce a rămas de ieri.
  • Uitați-vă la termenul de expirare al produselor alimentare pe care le cumpărați. Dacă expiră mâine, nu are rost să cumpărați 10 iaurturi.
  • Nu gătiți mai multe feluri de mâncare de același tip. Dacă aveți în frigider două feluri de supă/ciorbă, trei feluri principale și cinci deserturi cu siguranță veți ajunge să aruncați mâncare. E valabil și pentru alte feluri de alimente ca fructe, iaurt, brânză, dulciuri, biscuiți, făină, condimente, etc. Cumpărați doar ce știți că veți consuma. Poftele se fac pe rând și în cantități mici.

Credit foto Jasmin Sessler on Unsplash

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.