Experții spun că septembrie este mai bun pentru rezoluții decât ianuarie pentru că ne găsește plini de energie după vară și ne sprijină demersurile cu zile încă luminoase și calde. În ianuarie, cu zilele scurte și friguroase de iarnă, cui să-i mai ardă de rezoluții și efort? Să fim deci buni gospodari în septembrie și să ne apucăm cu zel să ne curățăm casa și sufletul.
Să începem cu cele mai bine ascunse colțuri, unde doar noi știm câte am înghesuit de-a lungul timpului. Poate ignorăm un robinet care nu se mai închide bine, un dulap în care nu am mai făcut ordine de mult timp, o masă pe care ne-am propus s-o înlocuim acum vreo doi ani. Poate ascundem câteva riduri, pete sau kilograme de care ne-am dori să scăpăm. Sau poate pur și simplu avem colțurile minții pline de gânduri care nu ne slujesc la nimic, vorbe pe care nu le-am spus la timp, dorințe care nu ne mai reprezintă. Poate am învățat să escaladăm ziduri, dar nu și să coborâm înapoi pe pământ și ne ascundem teama cât de adânc putem.
Sau poate ar fi mai bine să începem cu ce este mai evident, lucrurile de care ne lovim de mai multe ori pe zi, consumând o grămadă de energie doar ca să le ocolim sau sărim. Poate că tot ce avem de făcut toamna asta este să ne aranjăm cărțile pe noptieră sau sticluțele miraculoase din baie. Atât. Un raft. Un sertar. Sau nici măcar atât. Soluția ar putea fi să nu mai cumpărăm sticluțe miraculoase pentru baie și să nu mai adunăm teancuri de cărți pe noptieră. În loc să ne socotim cum și când să facem ordine în dulap sau să-l înlocuim cu unul mai mare, am putea să ne oprim din cumpărat.
Dar cum rămâne cu cele mai arzătoare dorințe? Nu sunt nici ascunse, dar nici evidente, căci cine pune dorințele mai presus de mărunțișurile urgente de care ne lovim zilnic? Cine-și amintește că îi e dor de o călătorie când țevile curg și instalatorii bat la ușă? Cine-și dă voie să viseze la prima întâlnire cu oceanul când geamurile nu sunt spălate? E loc oare pentru dorințe în septembrie?
Începutul toamnei este într-adevăr un moment bun pentru rezoluții, fie ele mari sau mici, ascunse sau la vedere. Este un moment bun să-ți definești limitele, să înveți că ai mereu o decizie de luat și un încotro în care s-o apuci chiar dacă nu e foarte clar conturat. Să accepți că nu poți controla haosul exterior, dar poți face liniște înăuntru. Să ai curaj să dai drumul corzii când ai ajuns la capătul panoului de cățărare și să ai încredere în lumea din jurul tău. S-o iubești chiar dacă (sau tocmai pentru că) nu este perfectă. Să fii recunoscător și pentru soare și pentru ploaie.
„When chaos is all around you, the wisest choice is to create peace within you.
Your peace shines outward and supports the creation of a new harmony.” – Yung Pueblo
Și dacă trebuie să începem toamna de undeva, s-o începem cu un strop de armonie. Pe noptieră, în dulap, în casă, prin cartier, rătăcind pe străzi noi și vechi, urcând dealuri și munți, salutând oceanul, îmbrățișând cerul înstelat, în cel mai ascuns colț al sufletului.
Photo by Aaron Burden on Unsplash