S-au spus multe despre Roșia Montană. Despre potențialul economic, tehnologii moderne, dezastrul ecologic, despre amintirile rămase de la romani. Am auzit și despre oameni care și-au mutat și morții pentru prețul potrivit și despre oameni care s-au încăpățânat să rămână. Am văzut campanii și festivaluri, susținători ai ambelor părți, scandal și publicitate. Despre Roșia Montană s-au spus multe.
Dar pe lângă polemică și subiect de presă, astăzi Roșia Montană ne mai dă ceva: un model. Ideea Made in Roșia Montană a apărut anul trecut și până azi a reușit să umple rețelele de socializare și să aibă propriul magazin on-line. Este modelul pe care ar trebui să-l urmeze orice comunitate românească, fie ea mică sau mare, cunoscută sau abia schițată pe hartă. Roșia Montană împletește și croșetează șosete, pulovere, accesorii, toate din lână de la oi neaoșe. Le lucrează manual câteva zeci de femei din satele din comună și le vând apoi pe Internet. Nu sunt foarte scumpe și nici producătorii nu se îmbogățesc de pe urma lor, dar pot trăi practicând o meserie care le face plăcere, o meserie cu tradiție la noi. În plus, produsele lor sunt naturale, practice și ecologice.
Produsele românești ar trebui să umple România. Nu la nivel de supermarket, ci la nivel de comunitate, de zonă. Mi-aș dori să găsesc în hoteluri brânzeturi și mezeluri făcute la doar câțiva kilometri de ele, dulcețuri numai din fructele de pe dealurile românești, vinuri din crame de familie. Mi-aș dori ca fiecare turist străin să guste palinca și țuica, vișinata și afinata, papanașii cu smântână din Bucovina, magiunul de Topoloveni, afumăturile ardelenești și prazul din Oltenia. Mi-aș dori să plece acasă cu șosete de la Roșia Montană, cu ii cusute de mână, cu sticle de vin ascunse în valiză și cu brânza de burduf în coajă de brad înmirosmându-i hainele.
One Reply to “Made in Roșia Montană”