Noiembrie parcă nici nu exista în calendar până când un întreprinzător isteţ a inventat Black Friday. O zi dedicată cumpărăturilor la preţ redus, răsfăţului cu obiecte şi mulţumirii de sine. Pentru că Black Friday, ca şi toate celelalte perioade de reduceri, stimulează de fapt mulţumirea de sine.
Pare un fleac să rezişti să cumperi lucruri care nu-ţi trebuie neapărat, dar adevărul este altul. Este greu, foarte greu. Şi nu pentru că reclamele te înghesuie la fiecare pas, te găsesc acasă şi îţi umplu căsuţele cu mesaje, ci pentru că procentul acela de la finalul etichetei te face să te simţi ca şi cum ai fi câştigat o bătălie importantă. De fapt, creierul tău înţelege că a făcut o afacere bună, economie şi nu cosum aiurea.
Faptul că lucrurile se produc mult mai uşor ca acum 100 de ani (şi se strică mult mai repede) a determinat o creştere continuă a consumului. A cumpăra produse a devenit nu doar o necesitate, ci o modă. Ne comparăm între noi cărucioarele pline şi mănunchiul de pungi cu etichete lucioase. Nu contează cât folosim şi cât aruncăm, ci cât cumpărăm. Şi pentru că în sinea noastră ne simţim vinovaţi pentru acest consum inutil, au fost inventate reducerile.
Conştiinţa noastră poate răsufla uşurată. A fost chilipir curat! Nu doar că avem mai multe lucruri decât vecinul, dar am fost şi mai isteţi şi le-am luat la un preţ mai bun. Centrul nervos al recompensei ne umple creierul de fericire. Din păcate durează foarte puţin până ne dăm seama că avem contul din bancă gol, nevoile adevărate neacoperite şi lucruri inutile prin toate colţurile casei.
Efectul Black Friday este foarte similar cu cel al drogurilor. Fericirea ţine puţin şi este urmată de un val negru de sentimente negative. Ni se pare că rezistăm până la prima reducere apetisantă (o priză de cocaină, o ţigară, un pahar de rachiu). Apoi ne minţim singuri că o singură doză nu ne face rău. Şi dependenţa se instalează.
Photo by Gyorgy Bakos on Unsplash