Sunt micile bucurii ale vieţii. Sunt acele lucruri neînsemnate care ne smulg un zâmbet, care ne atrag spre o stare de bine. Cele mai multe ne costă doar efortul de a le observa. Dacă nu aţi găsit fericirea în bibliotecă, puteţi încerca în dulap. Haine vechi şi dragi, haine comode, haine călduroase, cochete, colorate, sclipitoare, de bună calitate. Toţi avem o slăbiciune.
Aveam vreo 14 ani când bunica mi-a cumpărat primul meu tricou negru. Descoperisem rockul şi mi-am dorit cel mai simplu, larg şi negru tricou, iar bunica a fost singura care a cedat dorinţei mele. Am purtat tricoul acela ani de zile, în ocazii potrivite şi complet anapoda. Încă îl mai am. Căutând în propriul dulap, poţi descoperi uneori comori ascunse. Pulovere tricotate manual, şosete de care eşti îndrăgostit, rochii înflorate de vară din perioada margaretelor, tricouri haioase din serile de vară în Vamă. Îţi trebuie doar puţin curaj să le scoţi la lumină şi puţină imaginaţie să le introduci în context.
Ocolind tendinţele propuse de designeri, ignorând complet orice regulă socială, am căutat prin magazinele actuale haine care aduc fericirea. O geantă cu bufniţe pentru colecţionari, o rochie lungă şi vaporoasă pentru romantici, nişte ochelari haioşi pentru nonconformişti. Lucruri numai bune de transformat în poveşti.
