Since Friday night, when the tragedy has happened, Romania talks. About judgement, guilty people, corruption, church, dead, and candles. About how it would have been better to do and what has not been done. About people who make music and people that are listening to it. About poetry and politics. About friends, hospitals, and blood. About generous offers, solidarity marches, life stories, heroes. About those who have been there and have not lost anyone.
ZMEU does not talk, does not judge, and does not present opinions. ZMEU has chosen a painful silence because it invites you at events without knowing if the chain is working properly, without guarantees that you will return home safe and happy. And we apologize for that.De vineri noapte, de când a lovit tragedia, România vorbește. Despre judecată, vinovați, corupție, biserică, morți și lumânări. Despre cum era mai bine să se facă și despre ce nu s-a făcut. Despre oameni care fac muzică și oameni care o ascultă. Despre versuri și politică. Despre prieteni, spitale și sânge. Despre oferte generoase, marșuri de solidaritate, povești de viață, eroi. Despre ei, cei care n-au fost acolo și n-au pierdut pe nimeni drag.
ZMEU nu vorbește, nu judecă, nu are păreri. Are doar o tăcere dureroasă pentru că vă trimite la evenimente fără a ști dacă lanțul funcționează corect și vă veți întoarce teferi și fericiți acasă. Și vă cerem iertare pentru asta.