Unele dimineți încep poznaș și un pic vinovat cu o poftă de ceva dulce. De obicei, așa ceva se întâmplă în weekend, adică atunci când se ivește o mică pauză din fugile cotidianului și, nu știu cum se face, că se cere umplută cu ceva bun. Sport? Hm, am zis „dulce”! Poate un smoothie bun și sănătos – mi-am zis.
… și am pregătit așa:
- două banane (nu prea mari și nu foarte coapte)
- stropi de zeamă de lămâie (doar cât să nu se oxideze bananele)
- sirop de mure (merge și de zmeură, căpșuni sau fructe de pădure, dens și aromat să fie)
- dacă e sezon, fructe proaspete pentru decor.
Tot pentru decor, am păstrat și vreo două linguri de sirop.
Știu că bananele, fie ele și nu foarte coapte, sunt dulci deja, dar am pregătit și o lingură de zahăr. Numai una și fără vârf. Și am mai pregătit frișcă din 150 ml de smântână pentru frișcă.
Am zdrobit bananele cu furculița și, ca să nu se oxideze, le-am stropit imediat cu câțiva stropi de zeamă de lămâie. Am adăugat zahărul (mai sus menționat) – n-aș fi pus deloc, dar picul acesta de zahăr transformă amestecul într-o cremă fină – și am amestecat zdravăn, ca să se omogenizeze compoziția.
Sigur, unii dintre voi gândesc deja – „N-ați auzit de mixer, blender, robot?”. Ba da, dar îmi place grozav culoarea! Mai bine zis, micul vârtej colorat format în momentul în care încep să amestec clasic cu lingura, nu cu mixerul. Și îmi mai place și frișca, așa că o adaug fără ezitare în loc de apă, în timp ce mintea-mi derulează secvențe din celebra bătaie cu frișcă cu Stan și Bran.
În vreme ce distribui crema în pahare (apropos, ies cam trei – patru porții), încep să-mi dea târcoale niște mustrări de conștiință iscate așa, din senin. Mai bine zis, din vârtejul cu zahăr și frișcă. Îndrăznesc să gust – e perfect pentru micul dejun! Sau ca desert, la prânz. Privirea îmi alunecă undeva în colțul ecranului unde clipocește de zor un titlu: „Bagă două banane în congelator și apucă-te de slăbit!”.
Prea târziu!
