În familia mea, ca în multe altele, mâncarea și socializarea sunt strâns legate. Rar se întâmplă să avem vreo vizită fără să se ofere ceva de mâncat sau de băut. Măcar o cafea. Un ceai. Un măr. O bomboană. Orice cât să se simtă gazda gazdă și musafirul musafir. Dacă nu există nimic de oferit sau musafirul refuză tot ce este de oferit, tragedia intră în actul întâi. Bucătarii amatori sunt cei mai răniți pentru că orgoliul de bucătar nu e mic nici când ești amator. Sau poate mai ales când ești amator. Așa că de-a lungul timpului, mergând din tragedie în tragedie, rolul meu de bucătar amator m-a învățat multe și despre mine și despre alții.
Prima lecție a bucătarului amator: Nu ești mai presus de greșeală. Nici mai prejos.
Orice bucătar amator va greși mai devreme sau mai târziu. Ceva în ordinea Universului nu va merge conform planului și mâncarea, fie ea un experiment sau o rețetă mult bătătorită, va ieși cum nu era prevăzut. Sigur poți da vina pe rețetă și pe cine ți-a dat rețeta. Poți da vina pe ingrediente, că nu mai e drojdia ce a fost cândva. Uneori sunt de vină cei din jur pentru că au deranjat procesul sau electrocasnicele pentru că nu sunt de ultimă generație. Cel mai blamat este de multe ori bucătarul care își face mea culpa până albește.
Prima reacție este să găsim un vinovat și să ne lamentăm pe marginea subiectului. Dar eșecul culinar ar trebui să te învețe să fii modest și să accepți că nu ești mai presus de greșeală. Mai mult, ar trebui să te învețe să privești greșeala cu curiozitate și să înveți din ea. Oricâtă experiență ai avea în bucătărie, nu strică niciodată să înveți ceva în plus.
A doua lecție a bucătarului amator: Supraveghează-ți orgoliul.
Când lucrurile merg bine, bucătarul amator se rotunjește în propria-i piele ca pepenele în arșița verii. Oferă mândru bucatele alese tuturor celor din preajmă. Și atât îi trebuie vreunuia să refuze sau, și mai rău, să guste și să nu aprecieze.
Să strâmbi din nas la rețeta bunicii sau să ocolești minunea care a cerut 12 ore de preparare este un sacrilegiu. Prima dată, bucătarul se face că n-a auzit și îți oferă zâmbind fix același lucru. Apoi găsește alte strategii și oferă repetat la interval de 1 minut același lucru cu variante: mai rece, mai cald, mai puțin, mai fără legume, mai cu sos, mai cu zahăr pudră, mai fără zaharu pudră, cu linguriță, cu cafea, cu alcool, cu pauză între lingurițe și lista ar putea continua la nesfârșit. Obosit, musafirul constată că mai bine înghite și laudă decât să reziste la tirul de oferte.
Dacă prin gătit cauți să oferi ceva celor dragi, nu o face sub amenințarea mitralierei. Încearcă să înțelegi că fiecare are gusturile lui și nu te refuză ca să te rănească. Mâncarea se gătește și se oferă cu dragoste. Iar dragoste cu de-a sila nu se poate.
A treia lecție a bucătarului amator: Fii prezent.
A doua lecție te învață cum să reacționezi când ai gătit ceva perfect și musafirul nu apreciază. A treia lecție te învață cum să te comporți în situația opusă. Ai gătit ceva ce n-a ieșit cum trebuia. Nu este necomestibil, dar fie nu e aspectuos, fie îi lipsește ceva, fie pur și simplu nu-ți satisface exigențele. Decizi totuși să-l servești. În primul rând, nu-l servi scuzându-te pentru eșec. Musafirii vor simți că nu înseamnă suficient de mult pentru tine cât să le oferi ceva mai bun. Apoi, dacă vreunul dintre musafiri este entuziasmat de ce mănâncă, nu le strica bucuria menționând că este un eșec și explicându-le în detaliu de ce. Se vor simți prost, ca și cum ar mânca gunoi cu lingurița și ar încântați de asta. Învață să fii prezent, să-ți observi musafirii cu calm și să le dai voie să fie ei înșiși.
Astăzi a fi bucătar amator este o alegere. A fi șef în bucătărie nu vă aduce nici drepturi suplimentare, nici un titlu de glorie, nici pericole ascunse în fiecare oală. Pentru multe femei din viața noastră, gătitul n-a fost o alegere, dar dacă vă uitați la relația lor cu mâncarea o să vedeți mai multă dragoste și înțelegere decât la bucătarii de azi. Dacă ar fi s-o descriu pe bunica în bucătărie, ar fi zâna cea bună din Cenușăreasa, transformând cu bagheta (polonicul) ingrediente în poveste.
Sursa foto Tina Dawson on Unsplash